Va multumesc,sincer!

Stiti cum se zice,e un pas mic de la iubire la ura.Eiii bine pentru a doua oara in viata am trait asta si ma bucur frate,ma bucur pentru ca ma intareste enorm,ma invata sa nu mai pis ochii din orice.
Am invatat sa am incredere in instinctele mele,am descoperit ca omul pe care credeam ca il cunosc atat de bine e la fel ca majoritatea tipilor!Si daca acum cateva zile simteam un regret imens in suflet privind deciziile mele,acum ma bucur taaare tare mult ca le-am luat..fiindca mi se demonstreaza ataaat de multe lucruri si tocmai fix la ce ma asteptam.
Le multumesc tuturor celor care au fost candva prezenti in viata mea si m-au facut sa sufar sau si-au batut joc..pentru ca fara ajutorul lor nu mai eram ce sunt acum.Le multumesc pentru ca au pus mandriile in fata mea,pentru ca s-au comportat ca niste jegosi cu mine.Va multumesc din suflet pentru ca m-ati invatat ca intradevar,Un sut in fund este un pas inainte!

Sunt pa.

Tot ce stiu e ca uneori oricat ai vrea sa depasesti anumite piedici,n-ai cum.Incerci sa treci peste realitate,sa iti ridici in jurul tau niste ziduri si sa desenezi totul dupa bunul tau plac...dar deseori oamenii au tendinta de a-ti mazgalai intreaga lume creata de tine,de a-si bate joc de fiecare vis al tau greu construit si ala.
De multe ori dupa ce treci prin anumite chestii,ai tendinta de a renunta mai usor chiar daca nu vrei asta cu adevarat...dar pur si simplu oboseala de a lupta cu rafala pe care o porti in suflet iti pune capac.

Am clacat!Si imi pare rau... :)

Wake me up when september ends.

Ce feelinguri poate oferi un simplu anotimp.Cand eram mica iubeam enorm toamna,dar acum ma face sa oscilez atat de mult intre diverse stari.E singurul anotimp care imi ofera niste vibratii sufletesti atat de inexplicabile si greu de definit.Nu stiu,parca simt cum tot timpul asta s-a scurs atat de rapid pe langa mine,cum au trecut atat de multe chestii.Abia acum le realizez si mereu am patit asa.
Pentru mine anul nou nu este la sfarsitul lui decembrie,ci inceputul lui septembrie.Toate abia acum incep si se termina si nu ma refer neeaparat la vacante si alte faze asemanatoare.Cel mai ciudat este ca intotdeauna am avut parte de etape noi in viata mea,in perioada asta...etape placute de cele mai multe ori.
Oricat as incerca sa nu cad in plasa asta de sentimente,impletitura asta dintre nostalgie si melancolie nu am cum...si asta doar pentru ca e toamna.:)

Emotie de toamna

Pentru ca e si va ramane poezia mea preferata,ca tot a venit toamna.:)

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.

N.Stanescu