miercuri, 1 septembrie 2010
Wake me up when september ends.
Ce feelinguri poate oferi un simplu anotimp.Cand eram mica iubeam enorm toamna,dar acum ma face sa oscilez atat de mult intre diverse stari.E singurul anotimp care imi ofera niste vibratii sufletesti atat de inexplicabile si greu de definit.Nu stiu,parca simt cum tot timpul asta s-a scurs atat de rapid pe langa mine,cum au trecut atat de multe chestii.Abia acum le realizez si mereu am patit asa.
Pentru mine anul nou nu este la sfarsitul lui decembrie,ci inceputul lui septembrie.Toate abia acum incep si se termina si nu ma refer neeaparat la vacante si alte faze asemanatoare.Cel mai ciudat este ca intotdeauna am avut parte de etape noi in viata mea,in perioada asta...etape placute de cele mai multe ori.
Oricat as incerca sa nu cad in plasa asta de sentimente,impletitura asta dintre nostalgie si melancolie nu am cum...si asta doar pentru ca e toamna.:)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu