Fericire...

Aud deseori 'Vreau sa fiu fericit!' de la mine,de la voi,de la altii.Dar ce e de fapt toata fericirea asta?De ce deseori e atat de greu de atins si tot deseori auzim vorbe'Pai tocmai a trecut fericirea pe langa tine si tu n-ai observat'.
Se spune ca fericire e atunci cand esti indragostit,realizat.Si daca stau sa despic firul in patru cand esti indragostit,ok simti o bucurie dar din pacate se cam stinge din pricina diferitelor discutii care apar pe parcurs ca n-am auzit pana acum de o relatie perfecta.Fericire cand esti realizat,bun iti iese eu stiu ce afacere,ti se indeplineste eu stiu ce vis si totusi e ceva acolo care apare si soarbe incetul cu incetul fericirea pe care o simti in suflet.
Si acum,privind totul la rece cum vad eu fericirea si in ce?Pai uite cand mergi prin parc si te asezi pe iarba si vezi lumea din jur distrata si totul verde frumos.Cand tragi draperiile si vezi norii cum se plimba nebuni parca pe cerul senin.Cand ploua si fiecare picatura rece ce-ti atinge pielea iti da un fior placut.Cand auzi la radio piesa preferata si incontrolabil incepi sa canti si sa te misti pe ea.Cand te plimbi noaptea pe strada si vezi cerul plin de stele formand parca o bolta deasupra drumului tau.
Din pacate,nici eu si nici voi nu stim sa soarbem picatura de fericire din orice lucru care ne iese in cale.Pentru ca toti vrem mai mult si mai mult..pentru ca nu stim sa vedem ca in chestiile simple se afla atatea comori demult asteptate pentru linistea noastra sufleteasca.Pentru ca traim intr-o lume dezordonata care ne transforma in niste roboti.Pentru ca vedem fericirea in alt mod decat ar trebui,intr-un mod in care ne ranim singuri fara sa fim constienti de asta.Alegem sa ne complicam cautand fericirea in ceva ce nu exista.




Asculta mai multe audio Muzica

Daca as fi.

Daca as fi un vultur as zbura faloasa deasupra muntilor,fara sa mai am in cap atatea ganduri.
Daca as fi un fluture as invata sa apreciez mai mult faptul ca lucrurile cu adevarat frumoase constau in simplitate.As iubi orice particica din natura si as fugi departe de lume,ca sa nu imi rupa aripile orice copil rautacios.
Daca as fi un leu as invata sa capat increderea necesara in mine si m-as putea simti asa cum ar trebui sa se simta oricare ...stapan pe propria persoana oricand.
Daca as fi un delfin as alerga departe in largul oceanului,as invata sa-mi iubesc aproapele si as fi intotdeauna cu cineva langa mine.
Daca as fi o furnica mi s-ar dovedi faptul ca nu conteaza cat de mic esti in lumea asta,ci forta pe care o ai supravietuind...puterea de a crea un loc unde sa stai langa cei dragi.As vedea ce inseamna cu adevarat sa fi unit.
Daca as fi un tantar...bine asta n-as fi ca as muri imediat si nu-mi plac tantarii.[joke]
Din fericire sunt om si din fericire ca om am reusit sa invat deja toate astea,sunt tiparite demult undeva pe Crbl.
Din nefericire...nimic.Sau ba da,din nefericire iar mi-au invadat piticii aia mici si verzi creierii.


Ps.Se iarta orice greseala de exprimare,e tarziu.

Ratacind.

Haaah,cat de ciudat se invart lucrurile in viata.E faza ca in drumul pe care-l parcurgi se alatura atatia...si tot atatia renunta.Am avut langa mine persoane extrem de apropiate timp de ani de zile si acum au disparut inexplicabil,persoane pe care le cunosteam atat de bine,insa in prezent e mai rau decat i-as vorbi unui strain.Dar am ajuns sa ma obisnuiesc cu chestia asta atat de mult,incat imi e indiferent.Nu mai ma chinui sa caut motive,sa ii trag de maneca sa nu plece.Oricat de mult as tine la o persoana..daca a ales sa plece e fix alegerea lui/ei,poate ca n-am reusit sa ma mentin la standardele respectivei/lui.
Ma simt atat de pierduta si imi e atat de scarba sa ma regasesc.Am mult pesimisim in mine,recunosc..sau cel putin aveam ca acum mi se prea rupe ca sa mai intervina picatura de pesimism care-mi umplea paharul atat de des candva.
Nu mai cred demult in 'o sa fie bine,va rasari soarele si la tine'.Mmmnu!Nu o sa fie bine niciodata,iar daca o sa fie va fi pe o perioada scurta de timp.Intotdeauna va exista ceva acolo care sa iti taie elanul si asta e nu avem ce face decat sa ne resemnam cu orice rahat care ne sta in cale.
Cu toate astea,am sa tin capul sus cum am facut-o si pana acum...'esecul nu intra in discutie!'[ca sa citez dintr-un vers al unei melodii].
Cam asta e... :)

Aiureli 5.

Prin vene-mi umbla gheata
Tot ce vad in jur nu-mi provoaca decat greata.
Ma dezgusta vorbele astea aruncate-n vant
Nu-mi mai spune nimic,nu ma ajuta niciun cuvant.

Aleg sa plec,sa ma rup de lume
Ca degeaba raman,tot ce mi-ai spus n-au fost decat glume.
Si ia-ti adio acum,pleaca,nu te mai intoarce din drum!
Lasa-ma sa-mi scriu pe cer plecarea,cu fum.

Ma macina lucruri ce n-ai sa le intelegi
Ce-i in mintea mea,n-ai cum sa dezlegi
Trec de la stare la stare
Ma simt captiva in propria-mi inchisoare.

Imi iau ramas bun,
N-am sa plec la sanatoriu ca orice nebun
Ma duc in alta lume,uita al meu nume
Te las cu bine,promit ca n-am sa mai spun dume.

Cand o sa simti absenta mea
Cand o sa urli dupa acel ceva
Adu-ti aminte de mandriile acelea nestapanite
De vorbele alea negandite.

Music Playlist at MixPod.com

Praf.

O dezordine in toata regula domina intreaga camera.Hainele sunt aruncate peste tot.Ea sta dezbracata,acoperita doar de un cearsaf subtire,turcoaz,din matase,intr-un colt al incaperii.Sta cu mainile sprijinite de cap si plange in hohote.Rimelul i se scurge pe obraji si simte cum parca toata fatza ii arde.E dezamagita,nervoasa,trista...se uita in sus si se intreaba ce cauta aici,de ce traieste in lumea asta daca nu si-a dorit?!Nu are nimic cu adevarat,nu are prieteni,nu are iubire,e confuza total.Se ridica incet de langa peretele rece.Cearseaful ii aluneca usor peste umar,dezgolindu-i jumatate din trup.Se uita in oglinda si continua sa planga,urla de parca undeva in interior s-ar uri pe ea insasi.Se tine cu mainile de par,dupa care incepe sa-si mangaie chipul...e obosita sa tot vada lacrimi curgand siroaie pe el.E satula sa mai lupte de una singura,vrea un sprijin...un ajutor,dar in momente ca astea nu e nimeni langa ea iar ea nu cerseste mila nimanui.
Suspina deseori,are atatea ganduri ce o apasa...atatea ganduri care ii acapareaza mintea.Ganduri care ii provoaca insomnii.Isi gaseste alinarea intr-o tigara uitata parca intr-un pachet mototolit.Trage cu pofta din ea,isi sterge lacrimile...ofteaza si se incurajeaza de una singura...
Si chiar si acum,continua sa fie la fel...si chiar si acum invata sa lupte de una singura,caci in final singuri venim pe lume...singuri plecam.Ceea ce
multi nu stiu e ca suntem singuri si in viata noastra proprie,restul face parte dintr-un decor inselator...o iluzie optica ce continua sa se deruleze in mintea
noastra.

Aiureli 4.

E ciudat ce se intampla cu mine,
E ciudat cum tremur cand te privesc pe tine
N-as fi crezut acum ceva timp ca inima mea
Va mai accelara in halul asta in fata cuiva.

Constant inauntrul meu se nasc razboaie
Iar inima parca varsa sange siroaie
Dar pe nesimtite,nu stiu cum,ai aparut tu
Eroul ce avea sa-mi mangaie sufletu'.

Imi spun incontinuu ca nu simt nimic pentru tine
Insa de fiecare data cand te vad ma tulbur,nu ma pot abtine
Nu stiu ce mi-ai facut,te rog readu-ma inapoi
Caci mi-e teama sa reincep o viata-n doi.

Sunt satula de atatea ploi
Inca ma simt rece sloi
Nu mai cred demult in 'noi'
Iar trecutul continua sa ma bantuie mai rau ca un strigoi...

Ma domina un haos total
Parca ar fi o fiinta ce se comporta brutal
Ce ma tine legata-n zale
Facandu-ma sa uit ca eu pot trai sentimente reale.

Si a mai trecut o zi
Poate ca maine nu voi mai avea ganduri atat de gri
Sau poate voi trai un alt esec
Habar n-am,mi-e lene sa mai judec.

Music Playlist at MixPod.com

Aiureli 3.

Iubitule,unde esti cand sunt la pamant?
De ce mi-ai promis ca o sa ma ridici oricand
Dar ai calcat cu nepasare al nostru juramant?
Daca te-am uitat demult,de ce inca imi vad sufletul lacrimand?

Continua sa arda in mine atatea enigme,
Ai plecat atat de repede,cu atata usurime
Eu de ce nu pot invata sa fiu ca tine?
De ce dupa atata timp,inima mea inca-ti apartine?

Privesc poza cu tine si cu ea,
Ai aceeasi privire pe care mi-o ofereai mie candva
De ce sa te urasc,nu pot?
De ce mereu te consider singurul meu antidot?

Scriu despre tine,stiind ca nu ma auzi
Stiind ca e ca si cum le-as vorbi unori surzi.
Dar poate ca timpul ne va readuce aproape
Oricum acum e prea tarziu,vei realiza cine te-a iubit indeaproape.

Music Playlist at MixPod.com

Aiureli 2.

Tu nu intelegi,eu aspir spre altceva
Nu am nevoie sa retraiesc aceleasi scene,doar din vina ta
Caci sunt satula de vorbe aruncate in vant
Tot ce vreau e sa ma iubesti,sa te simt aproape,sa fi al meu acoperamant.

Ca tine pot gasi oriunde,oricand
Dar nu vreau,nu suport ideea de a-mi intra orice derbedeu in gand
M-ai mintit odata,nu-mi mai ajungi la inima
De acum incolo uita-mi numele,sunt anonima.

Pana acum n-ai stiut pot naste multa ura,
Pot fi o acritura,
Iti pot infecta cu venin inima,prin acupunctura
Te pot privi usor ca pe o simpla captura.

Sufletul meu se imparte in doua
O parte iubeste si iarta,cealalta se face ca ploua.
Una viseaza la printii din povesti
Cealalta a murit deja,nici n-o intereseaza cine esti.

Deci,ghiceste in ce extrema ai cazut...
Prin fapte,in ochii mei ai decazut.
Nu mai vreau in fata mea sa-ti deschizi sufletul
Tarfa masculina,zbori!ca prostia-mi sterge zambetul.

Music Playlist at MixPod.com

Confession.

Astazi am sa-mi calc pe mandrie si am sa recunosc chestii pe care le luam in ras acum ceva timp,sau cel putin asta doream sa arat.O mandrie nascuta din teama.Imi impuneam deseori sa nu iubesc,sa nu am nevoie de afectiunea nimanui,sa fiu doar eu si cu mine mai pe scurt.
Dar acum…pur si simplu am obosit sa lupt cu mine insami.Da!Am nevoie de iubire si de afectiune ca de aer.Da!Visez mult,enorm de mult…in fiecare seara adorm cu cate un scenariu dragut in minte si ma gandesc’oare am sa fiu si eu vreodata asa?’.Da!Ador sa-l privesc,sa simt cum accelereaza bataile inimii cu fiecare pas al lui indreptat spre mine,sa imi clocoteasca sangele atunci cand sta in fata mea,sa imi doresc sa-l strang in brate sa eman toata iubirea care zace in mine.Da!Imi e dor sa am langa mine aceeasi persoana pe care o am si in inima,sa adorm cu el in gand si sa ma trezesc tot cu el…sa ma uit la telefon si sa vad un mesaj de ‘Buna dimineata!’scris cu atata sinceritate si iubire.Da!Ador fluturasii din stomac pe care ii simt la fiecare sarut,bineinteles daca legatura dintre mine si persoana respectiva este una stransa.Da!Iubesc sa iubesc!Si as mai continua,dar inca nu ma simt confortabil discutand despre genul asta de feelinguri.
Toate astea,pentru ca m-am saturat de intreaga lume inghetata parca pe dinauntru,de mandrii prostesti,de oameni de piatra.Vreau sa simt,sa traiesc defapt cum ar fi normal sa traim cu totii.

Music Playlist at MixPod.com

"Fă ceea ce îţi spune inima că este corect să faci - pentru că oricum vei fi criticat. Vei fi condamnat indiferent ce vei face."- Eleanor Roosevelt

"Iubirea nu inseamna placere." – Confucius

"Iubeste putin cel ce poate spune prin cuvinte cat iubeste." – Dante Aligheri

"Dragostea nu pune multe intrebari deoarece, daca incepem sa ne gandim, incepe sa ne fie frica, e o frica inexplicabila, nu poate fi exprimata prin cuvinte, de aceea nu intrebi, ci faci." – Paulo Coelho

"Dragostea este o fiinta salbatica. Cand incercam sa o tinem in frau, ne distruge. Cand incercam sa o inchidem, ne inrobeste. Cand incercam sa o intelegem, ne tulbura." – Paulo Coelho

Fara titlu.

Azi m-am reintors in timp.Cum?Nu spun,e secretul meu si al meu va ramane.Ideea e ca am stat undeva in umbra analizandu-mi gesturile,vorbele,felul meu de a gandi de pe atunci.Am derulat practic viata mea,ajungand la o perioada anume...fix acolo unde am vrut.E ciudat sentimentul,e ciudat cand te vezi pe tine facand anumite greseli si nu poti oricat ai vrea sa te opresti din a mai calca stramb...mi-as fi dorit sa ma pot atinge sa ma zgaltai putin cu speranta ca ma voi trezi la realitate.Dar nu am putut,tocmai asta e partea interesanta.
Ma tot priveam si realizam cum am fost si cum sunt.Realizam imaturitatea mea cu care tratam lucrurile si totusi exigenta fata de mine de care dadeam dovada pe atunci.Si era normal sa fiu asa,eram inca sub bolta copilariei..lucru pe care nu am vrut sa-l inteleg.Si ma grabeam,imi doream sa bat din palme sa am totul pe tava.Ma lasam condusa de impulsivitate,actionam fara sa gandesc.Cu toate astea..in timp ce ma revedeam pe mine undeva in trecut,intr-un final mi-as fi dorit sa ma imbratisez,sa-mi multumesc ca desi am trait clipe care atunci mi se pareau atat de dramatice si strangeam din dinti si plangeam si aveam impresia ca tot universul conspira impotriva mea,toate acestea ma ajuta mult in prezent.Poate ca daca nu as fi trecut prin acea etapa,acum as fi repetat greselile de pe atunci.Nici macar nu le pot numi greseli,e prea mult spus...poate'momente in care calcam stramb'.
Si ce am realizat din toate astea?Am realizat ca totul are un scop in lumea asta,ca desi dam importanta multor cacaturi si ne macinam sufletul singuri..intr-un final nu facem altceva decat sa ne ajutam pe noi in viitor.E ca intr-un magazin de dulciuri,platesti ca apoi sa poti savura fiecare jeleu in parte.