Fara titlu.

Azi m-am reintors in timp.Cum?Nu spun,e secretul meu si al meu va ramane.Ideea e ca am stat undeva in umbra analizandu-mi gesturile,vorbele,felul meu de a gandi de pe atunci.Am derulat practic viata mea,ajungand la o perioada anume...fix acolo unde am vrut.E ciudat sentimentul,e ciudat cand te vezi pe tine facand anumite greseli si nu poti oricat ai vrea sa te opresti din a mai calca stramb...mi-as fi dorit sa ma pot atinge sa ma zgaltai putin cu speranta ca ma voi trezi la realitate.Dar nu am putut,tocmai asta e partea interesanta.
Ma tot priveam si realizam cum am fost si cum sunt.Realizam imaturitatea mea cu care tratam lucrurile si totusi exigenta fata de mine de care dadeam dovada pe atunci.Si era normal sa fiu asa,eram inca sub bolta copilariei..lucru pe care nu am vrut sa-l inteleg.Si ma grabeam,imi doream sa bat din palme sa am totul pe tava.Ma lasam condusa de impulsivitate,actionam fara sa gandesc.Cu toate astea..in timp ce ma revedeam pe mine undeva in trecut,intr-un final mi-as fi dorit sa ma imbratisez,sa-mi multumesc ca desi am trait clipe care atunci mi se pareau atat de dramatice si strangeam din dinti si plangeam si aveam impresia ca tot universul conspira impotriva mea,toate acestea ma ajuta mult in prezent.Poate ca daca nu as fi trecut prin acea etapa,acum as fi repetat greselile de pe atunci.Nici macar nu le pot numi greseli,e prea mult spus...poate'momente in care calcam stramb'.
Si ce am realizat din toate astea?Am realizat ca totul are un scop in lumea asta,ca desi dam importanta multor cacaturi si ne macinam sufletul singuri..intr-un final nu facem altceva decat sa ne ajutam pe noi in viitor.E ca intr-un magazin de dulciuri,platesti ca apoi sa poti savura fiecare jeleu in parte.